Răspunsul psihologului nostru
Controlul sfincterian (capacitatea de a controla evacuarea involuntata a urinei şi scaunului) este în strânsă legătură cu maturizarea sistemului nervos. Este foarte importantă abordarea culturală a părinţilor: dacă aceştia consideră că împrietenirea cu oliţa poate fi începută de la 6-7 luni, odată cu statul în şezut, copilul va percepe aşezarea pe oliţă ca ceva obişnuit, mai ales după mesele principale. Observarea ritmului micţiunilor poate determina un anumit model, o rutină care oferă o siguranţă părinţilor şi încurajează obişnuirea organismului copilului.
Existao altă categorie de părinţi care consideră că perioada de după 2 ani este potrivită pentru a renunţă la scutece. În oricare situaţie v-aţi afla, este foarte importantă răbdarea, atenţia acordată “reuşitelor” din oliţă şi “minimizarea” accidentelor. Încercaţi să profitaţi de zilele călduroase şi lăsaţi copilul îmbrăcat sumar, tocmai pentru a asocia senzaţia de micţiune cu ‘chiloţel ud”. În multe situaţii însuşi copilul refuză scutecul pentru că se încălzeşte prea tare şi nu îl mai vrea(dacă are experienţa chiloţelului).
